Mama
Ȋn pãrul tãu au asfinţit stele argintii,
Obrazul tãu fin a pãlit, bãtut de vreme.
Dar mâna e tot caldã, gata sã şteargã lacrimi mii,
Vorba ta dulce seacã orice durere.
Atât erai tu de frumoasã, în vremuri apuse,
Dar poveri multe ai avut pe-ai tãi umeri,
Atâtea griji pentru noi şi dureri nespuse,
Şi-atât mi-i de greu sã ştiu cã nu vei mai întineri.
Scrisa de mine. Sper sa va placa.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu