“Oricât de tare aș vrea acum să-mi întrerup călătoria spre trecut, nimic nu mă poate opri spre a-ți demonstra că te înșeli. Viața și moartea se împletesc încet, iar ceasul nostru sună neîncetat pentru a ne demonstra propria-i putere.”
Elena Costea

Demonul de rubin

miercuri, 9 noiembrie 2011

| | |


"Demonul de rubin" este o noua nuvela scrisa de mine, pe care o puteti citi aici.



Prolog

Viaţa seamãnã cu o cãlãtorie pe o corabie: suntem purtaţi printre valuri, aruncaţi dintr-o parte în alta de cãtre destin, ca o pãpuşã de cârpe în mâinile unui priceput, divin, pãpuşar ce dicteazã, aşezat în tronul sãu magic, sã fie soare sau furtunã. Astfel, corabia navigheazã, depãşeşte obstacole, merge mai departe, vegheatã cu ochi atenţi, care nu sunt vãzuţi, simţiţi, auziţi, decât în clipa cea din urmã.
Şi atunci, dacã un talaz puternic ne loveşte şi ne doboarã, corabia se scufundã, totul în jur se prãbuşeste, în timp ce pãpuşarul, plictisit, trage dintr-o ţigare divinã, privind cum ne zbatem printre valuri, istoviţi, cum ne luptãm cu imposibilul, cãutând chiar şi în ultima clipã de agonie o cale de scãpare.
Se va ridica din tronul sãu pentru a ne întinde o mânã de ajutor? Va pãşi peste aroganţa-i divinã pentru a reda viaţa unui om, o furnicã din mãreţul furnicar, o pãrticica dintr-un tot?
Ȋntr-o lume uitatã de orice suflu de pãpuşar, suflete pure şi suflete nedemne se amestecã într-un ocean de incoerenţã, eleganţa, minciunã şi rãutate. Existã, totuşi, în inima de onix incandescent al oricãrui demon lugubru, o picãturã de rubin.

Gasiti pe blogul meu si capitolul 1.

0 comentarii: