“Oricât de tare aș vrea acum să-mi întrerup călătoria spre trecut, nimic nu mă poate opri spre a-ți demonstra că te înșeli. Viața și moartea se împletesc încet, iar ceasul nostru sună neîncetat pentru a ne demonstra propria-i putere.”
Elena Costea

Exista iubiri care nu mor niciodata

sâmbătă, 26 martie 2011

| | | 1 comentarii




Exista iubiri care nu mor niciodata...pacat ca nu intre oameni!


Si nu ma refer aici la iubirea dintre un barbat si o femeie, pentru ca mai exista si alte tipuri de iubiri, poate chiar mai profunde. O tipa a zis de curand ceva care mi-a ramas in minte: "Omul se indragosteste de om, nu de sex."


Si daca stai sa te gandesti fara prejudecati, asa e. Pentru ca si intr-o relatie de prietenie exista iubire. Daca nu iti iubesti prietenii, aia nu iti sunt prieteni in realitate.


Cum spune si J.B. Bossuet: "Bucuria omului e omul. Intre ei se infiripa prietenia, care umple cel mai intins desert al sufletului nostru.".


E greu de crezut ca vine o zi in care o relatie de prietenie de 5 ani de zile se stinge. Treptat sau dintr-o data, nu stiu cum, dar se stinge.


Si e greu de crezut ca toate lucrurile care contau odata acum sunt doar amintiri care nu se vor mai intoarce.Ai zice ca o prietenie in care prietenele isi petreceau cate 8-10 ore pe zi impreuna si impartaseau cele mai ascunse secrete va trece peste orice obstacol. 






Si cand te revezi cu acea prietena peste 3 ani, iar ea nu poate nici macar sa te priveasca in ochi, sa iti daruiasca un zambet sau sa iti spuna un "buna", e clar ca acea iubire a murit. Degeaba incerci sa o resuscitezi, sa o invii, sa o aduci la viata in fel si chip. A murit.


A incercat să-l mai invie
Suflandu-i aripile-n vant,
Dar a cazut în tarna frant
Si-ntepenit pentru vecie!...

Scarbit de fapta ta cea rea
Degeaba plangi, acum, copile,
Ci du-te-n casa-acum si zi-le
Parintilor isprava ta.

Si zi-le ca de-acum ai vrea
Să ocrotesti cu bunatate,
In cale-ti, orice vietate,
Oricat de far-de-nsemnatate
Si-oricat de mica ar fi ea!



(Fragment din "Gandacelul" de Elena Farago)


Iubirea asta a murit. Si regret. Dar nu se va mai intoarce.



Romanii au talent

marți, 22 martie 2011

| | | 1 comentarii
Fara nicio legatura cu emisiunea, la asta m-am gandit in timp ce descarcam filmuletele ce urmeaza: Romanii au talent, si mai ales talente! :))










Omul Nu a fost pe Luna

sâmbătă, 19 martie 2011

| | | 3 comentarii



Toata lumea cunoaste fraza "Un pas mic pentru mine, dar un salt urias pentru omenire!". Se presupune ca asta a spus Neil Amstrong cand a pasit pe Luna. Pacat ca Amstrong era pe un platou pe filmare atunci. Da, mai, ati auzit bine:


OMUL NU A FOST PE LUNA


NASA a subapreciat mult omenirea crezand ca ne poate pacali asa si i-a mers la inceput, dar in timp s-au gasit oameni mai sceptici din fire care au inceput sa caute dovezi cum ca asa-zisa vizita pe Luna a fost un fake.


Si s-au gasit o gramada. Iata una: scena dramatica in care Amstrong infige steagul american care falfaie in voie. Ce credeti? Pe Luna nu bate vantul, deci steagul nu ar fi trebuit sa arate batut de vant.





In inregistrare, exista mai multe umbre, iar intr-o faza initiala pe cer nu sunt stele, apoi ele apar subit, este vorba despre o constelatie care de pe Pamant se vede intr-un fel, dar de pe Luna ar trebui sa se vada cu totul altfel.


Si o chestie teribil de tampita si amuzanta: avem o fotografie in care Apolo11 paraseste Luna. Cine a facut fotografia?


Iata cateva dovezi:











Fotografiile au fost preluate de pe http://www.tlp.ro/2009/07/omul-nu-ajuns-pe-luna-nasa-minte.html

Obiectele copilariei mele

duminică, 13 martie 2011

| | | 1 comentarii






Dupa cum vedeti, am mestecat multa guma la viata mea. Mai intai Turbo, apoi Barbie (cu asta n-am gasit poze) si dupa aia, cand a aparut Hubba Bubba.De aia am dintii asa praf acum.(Paranteza moralistica: copii, nu incercati asta acasa!Am incheiat paranteza moralistica).


Cand eram eu mica, nu existau prea multe dulciuri pe care sa le poti cumpara. Era guma Turbo, mai erau bomboanele BoniBon, ciocolata Africana si mai erau niste ciocolatele care se numeau Vis si bomboanele cubaneze.(Faza tare, intr-o iarna inainte de Craciun nu am mai gasit bomboane cubaneze si ii zic lu' mama "Da' mie imi plac si fara baneze.")


Ieseam afara si ii ziceam lu' mama "da-mi o mie mie si o mie lui"= o mie de lei mie si o mie de lei lu' fratemiu si din aceasta mie imi ajungea sa cumpar cateva gume si un suc la dozator. Nu as mai bea posirca aia de Tec acum nici daca m-ar tine cineva legata si mi-ar turna pe gat.






Cand am fost la mare (tot copil fiind) am descoperit sucul Rio. L-am vazut si acum cativa ani in Cora, cred ca era o varianta imbunatatita, dar tot naspa era.


Cam atat despre dulciuri.


Va mai amintiti chestia asta? Cand eram eu pustoaica era la moda, cine nu o avea era mare fraier.







Pe vremea mea ii zice simplu "curcubeu" si sa vezi ce amuzamentul masii cand se incrucau spitele alea si trebuia sa le descurci. Eu l-am "tuns" pe al meu, adica am taiat din cercurile care erau incurcate pentru ca mi-a fost imposibil sa le mai desfac. Dupa care s-a incurcat iar si l-am aruncat la cos.





Nu am stiut niciodata sa trag cu prastia, dar lui frate'miu ii planea sa vaneze vrabiile la tara. A plans juma' de zi cand a nimerit una si de atunci s-a lasat de sportul asta.





M-a invatat si pe mine frate'miu sa fac cornete si i-am furat bunici tevile de suflat in varza ( Poate mai sunt si acum oameni care pun varza la murat in butoi si au tevi cu care sufla in ea? Stiti despre ce vorbesc? In fine...)


E amuzant sa tragi cu cornete, dar sa vedeti ce amuzant e cand trag altii in tine, iar cornetele lor au ace in varf. (ce copii dementi) AU!


In lipsa jocurilor pe calculator si a altor jocuri care atunci nu existau, eu si frate'miu gaseam alte moduri in care sa ne distram. Umpleam pungi cu apa si le aruncam de la etajul 8 (sper ca mama nu citeste postul asta). Nu am nimerit niciodata pe nimeni (Slava Domnului!), dar am udat multi pietoni plictisiti.


Si cand ne plictiseam de pungile cu apa gauream doua dopuri de la sticle, umpleam sticlele cu apa si ne stropeam intre noi, in lipsa unor pistoale cu apa. Udam peretii la greu, dar se uscau pana seara, cand veneau ai nostrii de la munca.


Tin minte ca o data a venit taica'miu mai devreme de la munca si noi aveam cate un prosop in spate pe post de pelerina si ne udam cu sticlele cu apa. Curgea apa de pe pereti intr-o veselie si eu cand am auzit soneria m-am dus si m-am ascuns in sifonier. =)) L-am lasat pe frate'miu sa se descurce, dar norocul nostru ca taica'miu venise doar sa ia ceva ce uitase, nici nu a intrat in sufragerie.





Un alt obiect al copilariei mele as putea spune ca sunt cainii maidanezi, cu care stateam bot in bot toata ziua.


Vorbeam zilele trecute cu mama si ii spuneam ca Anastasia nu isi mananca sandvisul pe care il are la scoala. Si zic eu " Nici eu nu il mancam, dar tu nu stiai. Stia doar Fetitia din spatele blocului."


Eheheee....ar mai fi multe de povestit despre copilaria mea, dar ma opresc aici momentan. Poate revin cu partea a doua a postului cand imi mai amintesc intamplari.

Daria, iubirea mea

| | | 0 comentarii


Imi place numele Daria si imi place tipa care interpreteaza personajul. Imi place si melodia de pe generic. Serialul nu a fost cine stie ce, ca orice serial romanesc, are multe lipsuri.


victoria_raileanu_04


Dar, cum spuneam, imi place de Vicky (Victoria Ralileanu- foto), iar numele de Daria l-am folosit intr-unul din romanele mele (Frica ascunsa).

Monotonie

sâmbătă, 12 martie 2011

| | | 0 comentarii



Lumea se plange de monotonie. Lumea intra in depresie din cauza monotoniei.


Ii zicea o tipa alteia acum cateva zile la metrou "Vazi, draga, nu stiu ce sa mai fac sa scap de monotonie!". I-as fi sugerat sa isi traga un glont in cap. Cateva zile in spital (in cel mai bun caz) ar fi al naibii de ne-monoton.


Eu nu as putea sa traiesc fara obiceiurile mele monotone. Ador sa imi beau cafeaua in fiecare dimineata, cu aceeasi cantitate de zahar, insotita de o tigare mereu aceeasi marca, in acelas loc de la fereastra, privind acelas peisaj de stradute plictisitoare cu caini maidenezi din spatele blocului.


Asta e monotonie. Si e o monotonie a naibii de placuta.


 Si ma duc la facultate (nu chiar in fiecare zi, pledez vinovata) si dupa aia la  nepotele si iar e monotonie: astept la tramvai, astept la metrou, o astept pe Anastasia sa iasa de la scoala, etc. 


Ce as putea sa fac pentru a iesi din monotonie? Sa ies sa beau o bere, dar nu pot sa spun ca e ceva ce nu am mai facut niciodata, deci e tot monotonie.


Oamenii se plang de monotonie fara sa inteleaga ca viata in sine e o monotonie.


E ca si cum ai avea o plansa de colorat in fata ta. Fiecare om o coloreaza diferit, dar plansa e aceeasi. 


Spunea un filosof al carui nume ingrata mea minte a uitat sa il retina ca "Secretul fericirii nu este sa faci numai ce iti place, ci sa iti placa ceea ce trebuie sa faci." 


(am dat google, il cheama James Matthew Barrie, e nascut in aceeasi zi si luna cu mine si nici macar nu e filosof, ci scriitor si autorul povestii cu Peter Pan- culmea, povestea mea preferata).


Revenind la monotonie, foarte putini oameni pot spune ca duc o viata deloc monotona. Problema nu este ca faci aceleasi lucruri in fiecare zi, ci ca le faci mecanic, fara sa te bucuri de ele. 


Un om plictisit de viata ar putea sa faca si bungee jumping (cu sau fara franghia de siguranta) si tot nu ar reusi sa iasa din monotonie.


Concluzie: monotonia, ca si sens propriu, e viata toata. (ganditi-va numai de cate ori va duceti la baie intr-o zi si o sa imi dati dreptate.)


Monotonia ca si semnificatie este doar in capul vostru, acolo e buba si ca sa citez o profa de-a mea "trebuie sa tratezi cauza, nu efectul."


Daca viata e ok si capul tau e o buba, trateaza capul, lasa viata!

Underworld

| | | 2 comentarii

Imi place Underworld. Nu pot sa spun ca e uimitor si extraordinar, dar e mishto. E unul dintre putinele filme artistice la care am avut rabdare sa ma uit in ultimul timp.

Am in calculator o lista intreaga de filme pe care vreau sa le vad, dar pur si simplu nu am rabdare. Vad 10 minute, apoi ma plictisesc. Mi s-a pus pata pe seriale si nu mai pot sa ma uit la artistice. Ciudat, nu?

In fine, tipa din Underworld e tare, dupa cum puteti vedea in poza. Sunt 100% hetero, dar recunosc o tipa mishto cand o vad. Si imi place costumul ei, e mortal.

  

Imi place ideea cu razboiul dintre vampiri si varcolaci si "hibernarea" vampirilor sau cum s-o numi: fiecare vampir se baga intr-un cosciug si doarme acolo vreo 100 de ani.

Am vazut ca au inceput filmarile pentru Underworld 4 si o poza super tare:




EDIT: Inca o poza:


Primavara in Bucuresti

vineri, 11 martie 2011

| | | 0 comentarii
In sfarsit, dupa atata iarna, pot sa spun si eu "A venit primavara". 

Cu toate ca nu a venit inca primavara in forta. Nu e destul de cald incat sa renunt la ghetutele mele pentru tenesi, nu e destul de cald incat sa fie pornite fantanile de la Unirii, nu e destul de cald nici chiar ca sa scoata patinoarul ala.

Nu mi-o luati in nume de rau, nu am nimic personal cu patinoarul, dar patinoar=gheata si gheata=iarna.

Dar e destul de cald incat sa renunt la cele nspe mii de haine, sa imi iau hanoracul meu preferat si sa plec la plimbare cu aparatul foto in mana.


Nu au nicio treaba Scorpions cu primavara, dar nu-i asa ca arata bine posterul ala pe magazinul Unirea? Mie imi place.


Nu ma intrebati de ce am fotografiat intersectia. Ma plictiseam in timp ce asteptam sa se faca verde.:))









Pretty little liars

| | | 1 comentarii



Imi place tare mult serialul asta. E genul de serial de care nu ai cum sa te plictisesti si trebuie sa fii 100% atent la actiune, pentru ca daca pierzi sirul intamplarilor...s-a dus!

Imi place de Aria pentru ca e miniona, ca mine. Si imi place felul in care lupta pentru relatia ei cu Ezra.

Imi place de Emily pentru ca a vut curajul de a recunoaste ca e gay.

Imi place de Spencer si o urasc pe sor'sa.

Imi place de Hannah...si mai mult imi place de iubitul lui Hannah :))

Imi place de Allison...ei bine, de fapt de Allison nu imi place. Norocul meu ca nu apare prea des. 

Acum, daca nu ati vazut serialul, sa va introduc putin in actiune:

Aria, Spencer, Emily, Hannah si Allison sunt cele mai bune prietene. Pana intr-o seara, cand Allison dispare. Un an mai tarziu, ii este gasit cadavrul. Iar dupa inmormantare, toate cele 4 prietene (Aria, Spencer, Emily, Hannah) primesc acelasi mesaj anonim:
 I'm still here, bitches. And I know everything.
A

Mai multe informatii nu dau, decat ca serialul e super-tare si merita vazut.
 Aa, si v-am mai spus ca iubitul lui Hannah arata super bine? :)) Va mai spun o data, ca sa fiu sigura ca nu am omis. :)) Imi aminteste de iubitul meu din liceu.(poate prea mult)












True blood- Vampirii sudului

miercuri, 9 martie 2011

| | | 3 comentarii
  


Pe "Vampirii sudului" i-am citit in urma cu cativa ani si am indragit-o pe Sookie, am fost indragostita de Eric si fascinata de Alcide.


De serial am aflat acum ceva timp, dar mi-a fost cam antipatica Anna Paquin, am vazut primele episoade din sezonul 1 si nu m-au impresionat.


Apoi, dupa un sir lung de seriale cu vampiri (Moonlight, Blood Ties, The vampire diaries) am luat iar True Blood si de data asta mi-a placut. Nu e Anna Paquin actrita mea favorita, dar pot sa spun ca m-am (re)indragostit de Eric. Iar Alcide este exact asa cum mi l-am imaginat.






Multe persoane au spus ca nu le place True Blood pentru ca nu respecta cartile.


 Si asa e, nu le respecta prea bine. (Spre exemplu, in carte, Jessica nu exista, Franclin este un vampir bogat de care se indragosteste Tara, apoi, pentru ca are nu stiu ce datorii fata de Mickey, i-o da lui, ca plata. Bill o insala pe Sookie cu Lorena, creatoarea sa si nici gand sa o tradeze pe regina. Claudine si celelalte zane exista in lumea reala si nu numai in vis, asa cum au aparut in serial.)







Diferentele sunt multe. Producatorii au taiat, au adaugat si au adaptat multe personaje si povesti, dar pentru cineva ca mine, care a citit cartile, aceste schimbari sunt bine-venite.





Deci serialul ruulllzz. Dupa serial, mi-am luat si volumele 9 si 10 din Vampirii sudului, pe care nu le citisem. Nu mi-au mai placut la fel de mult ca si primele. Nu sunt o fana a zanelor, iar volumele astea mai mult pe aceste creaturi s-au axat. Pe de alta parte, se cam vede, ca la toate seriile la care s-au facut multe volume, ca au fost scrise cam fortat.










Asptept cu nerabdare sezonul 4. Pana atunci, ascult in prostie melodia de pe generic, pe care o ador. O ascult si cand imi suna telefonul, ca o am ca ringtone. Uneori uit sa si raspund :))