“Oricât de tare aș vrea acum să-mi întrerup călătoria spre trecut, nimic nu mă poate opri spre a-ți demonstra că te înșeli. Viața și moartea se împletesc încet, iar ceasul nostru sună neîncetat pentru a ne demonstra propria-i putere.”
Elena Costea

Leapsa de la Miku: Ziua 2

duminică, 15 iulie 2012

| | |
Unde te vezi peste 10 ani.


Intr-o casa la curte, nu o casa foarte mare, dar sa aibe mansarda, pe care eu sa o transform in biblioteca mea persoana si refugiu in acelasi timp, loc in care sa stau linistita sa citesc sau sa scriu la romanele mele.
Ma vad directoarea unei gradinite private (bineinteles ca o sa incep lucrand mai intai ca educatoare cativa ani), dar nu genul acela de gradinita privata unde copiii au telefoane mobile si isi suna parintii daca educatoarea i-a pus la colt, ci o gradinita unde copiii primesc educatia necesara.
Nu stiu daca ma vad sau nu casatorita, dar ma vad avand sau urmand sa am doua fetite gemene, aceasta viziune fiind probabil mai nerealista decat cea cu gradinita, dar, hei, o fata poate macar sa viseze!
Ma vad si predand psihologia intr-un liceu, la un moment dat. Ma vad fiind acel adult, care in marea de adulti dusmani, sa ii inteleaga pe elevi, sa le inteleaga frustrarile, pornirile, dorintele, tristetile, si sa ii ajute sa inoate in acel ocean cu ape tulburi numit adolescenta.
Si ca sa inchei in cea mai optimista nota posibila, ma vad publicand o carte, sau mai multe. 

Trebuie neaparat sa revin sa citesc postul asta peste 10 ani, sa vad ce am realizat din ce mi-am propus.

0 comentarii: