Etica

Haideti sa vorbim putin despre etica.


Cate norme ale eticii ati incalcat de cand v-ati trezit azi dimineata?


Asa ma gandeam si eu.


Suntem oameni cu principii...in teorie. Respectam etica, pana gasim un motiv bun pentru a nu o mai face.


Dar exista norme si norme. Unele mai putin importante, altele vitale.


Asta scriam eu:

Avem timp pentru toate:

Sa ne gandim la etica, sa ne facem principii de viata pe care apoi sa le incalcam, sa ne invinovatim si sa traim in agonia culpabilitatii, sa ne facem griji pentru viitor si sa uitam sa traim prezentul, sa ne gandim la altii si sa uitam de noi.

(...)

Nu avem timp insa, sa fim cine vrem sa fim, sa facem ceea ce vrem sa facem, sa ne gandim la noi inainte sa ne gandim la altii si sa fim fericiti.

Asta scriam eu cand aveam impresia ca principiile etice ma impiedica sa fiu cine vreau sa fiu. Cand credeam ca moralitatea imi spulbera perspectivele de viitor.

Si totusi, de ce trebuie sa ne respectam principiile?

Deoarece etica are o sora buna care se numeste constiinta.

Si pentru ca, daca e nevoie sa trecem peste etica pentru a atinge fericirea, aceea nu este fericire adevarata, e o iluzie, o tentatie mincinoasa deghizata in fericire. 

Urmand drumul care presupune sa ne incalcam principiile pentru a ajunge la fericire, la capat drumul vom gasi doar vinovatie, tristete si regret.