Nu pot spune "eu de obicei nu bat campii",pentru ca asta fac de cand ma stiu.
Ma rog, poezia:
Picaturi de cerneala
Din albastre ceruri,
Dintr-al misterelor amoruri,
Se cerne in sclipiri de diamante
Un suflet sfasiat de soapte.
Mana sa gingasa pluteste incet
Peste acel magic si ingalbenit pergament.
Respira profund,simte durerea,
In ultimul ceas domneste tacerea.
O litera aurita,
O strofa poleita,
O poezie in dar
Imbracata in amar.
Din suflet acele simtiri,
Din minte acele iubiri,
Coboara pe foaia alba taine ascunse
De dor si de lacrimi patrunse.
Asculta tacerea si spune in vis
Ce nu poate rosti in abis.
Cu cheia ruginie incuie simtirea,
In urma lasand doar amintirea.
Paseste incet pe pamantul uscat,
Nu-si aminteste, dar nici n-a uitat
In urma sa, trezite din amorteala,
Curg picaturi de cerneala.
2 comentarii:
Este grozava poezie:X Imi place foarte mult cum ti-a iesit rima<3
Suflet de poet :X
Trimiteți un comentariu