Iarna si frig si urat

Asa, pe sufletul meu...

Tablou de iarnă 

Ninge grozav pe câmp la abator

Si sânge cald se scruge pe canal ;

Plină-i zăpada de sânge animal --

Si ninge mereu pe un trist patinor...

E albul aprins de sânge închegat,

Si corbii se plimbă prin sânge... si sug ;

Dar ceasu-i târziu... în zări corbii fug

Pe câmp, la abator, s-a înnoptat.

Ninge mereu în zarea-nnoptată...

Si-acum când geamuri triste se aprind

Spre abator vin lupii licărind.

-- Iubito, sunt eu la usa înghetată...

Decor 

Copacii albi, copacii negri

Stau goi în parcul solitar

Decor de doliu funerar ...

Copacii albi, copacii negri.

În parc regretele plâng iar ...

Cu pene albe, pene negre

o pasăre cu glas amar

Străbate parcul secular ...

Cu pene albe, pene negre ...

În parc fantomele apar ...

Si frunze albe, frunze negre;

Copacii albi, copacii negri;

Si pene albe, pene negre,

Decor de doliu funerar ...

În parc ninsoarea cade rar ...

Ninge 

Când iar începe-a ninge

Mă simt de-un dor cuprins.

Mă văd, pe-un drum, departe,

Mergând, încet, şi nins.

Sub streşină, cerdacul

Se-ntunecă mâhnit;

Stă rezemată-o fată

De stâlpu-nzăpădit.