“Oricât de tare aș vrea acum să-mi întrerup călătoria spre trecut, nimic nu mă poate opri spre a-ți demonstra că te înșeli. Viața și moartea se împletesc încet, iar ceasul nostru sună neîncetat pentru a ne demonstra propria-i putere.”
Elena Costea

Timpul

vineri, 20 mai 2011

| | |





Timpul e cel mai crud profesor: iti da extemporalul inainte sa iti fi predat lectia.


Timpul te prinde in mrejele lui si te indeparteaza de sentimente si amintiri. Prezentul de vine trecut, dragostea devine regret, durerea devine doar o umbra a ce a fost.


Timpul este ucigasul perfect.
........
De parca nu ne mai vrea Universul. 
Timpul imi sterge amintirea, imi sterge simtul, imi sterge versul,
Imi schimba chipul, vietii fura sensul, risipeste stresul
Se ia de noi toti 
Si-n urma lui nu mai raman nici chei, nici porti.

(Veritasaga)


Timpul e ca un balsam aplicat peste rani: le inchide incet, le face mai putin dureroase, iar in urma ramane doar o mica cicatrice. Stii ca a fost acolo, nu mai stii gustul durerii, nu o mai simti.


Timpul sterge iubirea, regretele, orice sentiment, cu exceptia unuia. Este minunat, doar ca are acest mic inconvenient ca nu sterge ura. Poate e prea grea, prea neagra, dar ura se fixeaza odata cu trecea timpului, in loc sa fie stearsa. Devine mai profunda, mai amara cu fiecare secunda, cu fiecare respiratie, cu fiecare clipire.


Nu te gandi ca lucrurile se rezolva de la sine. Daca ura s-a infiripat in sufletul tau, timpul nu o va sterge. Ea se agata cu disperare de tine, ca un parazit ce are nevoie de gazda sa pentru a supravietui si lupta ca sa il pastreze.


Ura e mai puternica...sau poate oamenii sunt prea slabi. Exista o gramada de oameni care urasc profund si fara cale de intorcere, fara sa stie exact de ce. Pentru ca nu  e cale de intoarcere dupa ce ai imbratisat ura.E ca un drog, pur si simplu nu mai poti renunta la ea.


Deci daca te-ai certat cu cineva, impaca-te ACUM, n-o lasa pe maine sau pe mai incolo....mai tarziu poate fi prea tarziu! Daca ai dezagamit pe cineva, cere-ti iertare ACUM, nu ii da timp sa inceapa sa te urasca. Daca ai fost dezagamit, incearca sa faci in orice fel posibil sau imposibil sa vorbesti cu acea persoana, nu lasa ura sa te cuprida, nu o lasa sa puna stapanire pe sufletul tau!


E macabra, e periculoasa si si se hraneste cu energia ta, cu puterea de iubire, cu viata insasi. Te macina, de framanta, te seaca din interior si odata instalata nu va mai pleca.


E atat de otravitoare incat nici timpul, atat de maret, atat de infinit si puternic nu o poate sterge.

0 comentarii: