“Oricât de tare aș vrea acum să-mi întrerup călătoria spre trecut, nimic nu mă poate opri spre a-ți demonstra că te înșeli. Viața și moartea se împletesc încet, iar ceasul nostru sună neîncetat pentru a ne demonstra propria-i putere.”
Elena Costea

Poemul durerii

vineri, 16 martie 2012

| | |
Hurt Pain Sad Girl 

Dorm pe un pat de cuie,
Sub razele lunii rosie-galbuie,
Calc pe jar si carbuni aprinsi,
E drumul oamenilor invinsi.

Ascult cum se scurge viata:pic, pic,
Ca intr-un basm distopic;
Arde ca o lumanare aprinsa,
De ceara mortii cuprinsa.

Pumnale furioase vuiesc dureri
Sting ale verii adieri,
Ma pandesc, ma asteapta mereu,
Sunt pretutindeni in drumul meu.

Dorm pe un pat de cuie,
Beau otrava galbuie,
Privesc biciul cum asfinte
Pe pielea mea fierbinte.



0 comentarii: