“Oricât de tare aș vrea acum să-mi întrerup călătoria spre trecut, nimic nu mă poate opri spre a-ți demonstra că te înșeli. Viața și moartea se împletesc încet, iar ceasul nostru sună neîncetat pentru a ne demonstra propria-i putere.”
Elena Costea

Ca o marioneta in mainile unui papusar nebun

duminică, 31 iulie 2011

| | |

Cine-ar fi crezut? Destinul isi bate joc de noi…cand eram aproape, exista o prapastie imensa intre noi, nu puteam sa ma ridic niciodata la nivelul tau. Acum suntem departe…si am pasit pe urmele tale, mai departe. 

Oare tu ma tineai in loc? Acum am nevoie de tine din nou, sa ne privim ca egali, sa ne sfatuim ca doua prietene adevarate.Oare te vei intoarce? Iar eu voi putea sa te primesc inapoi? Iti dai seama cum destinul isi bate joc de noi? E ca si cum zeii as savura scena, amuzandu-se. Imi rasuna in urechi rasul lor malefic.

Ca o marioneta in mainile unui papusar nebun.(Elena Costea) Un papusar cu un simt al umorului sadic, care isi bate joc de doua biete papusi din lemn si de sufletul lor naiv. 

0 comentarii: